<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="podbean/5.5" -->
<rss version="2.0"
     xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
     xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
     xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
     xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
     xmlns:itunes="http://www.itunes.com/dtds/podcast-1.0.dtd"
     xmlns:googleplay="http://www.google.com/schemas/play-podcasts/1.0"
     xmlns:spotify="http://www.spotify.com/ns/rss"
     xmlns:podcast="https://podcastindex.org/namespace/1.0"
    xmlns:media="http://search.yahoo.com/mrss/">

<channel>
    <title>Memoria Pământului Românesc .... continuă.</title>
    <atom:link href="https://feed.podbean.com/dmclici/feed.xml" rel="self" type="application/rss+xml"/>
    <link>https://dmclici.podbean.com</link>
    <description>Jurnalista Mădălina Corina Diaconu în colaborare cu Fundația Culturală Memoria, invită publicul larg la o regăsire și redescoperire a ideilor și valorilor românești prin intermediul interviurilor si reportajelor audio, continuând și înnobilând cu metode moderne moștenirea întâlnirilor pe unde radio aduse, cu mulți ani în urmă, de istoricul și omul de radio Ioan Ion Diaconu. Memoria Pământului Românesc .... continuă.</description>
    <pubDate>Wed, 09 Aug 2023 07:21:10 +0300</pubDate>
    <generator>https://podbean.com/?v=5.5</generator>
    <language>en</language>
        <copyright>Copyright 2021 All rights reserved.</copyright>
    <category>Arts</category>
    <ttl>1440</ttl>
    <itunes:type>episodic</itunes:type>
          <itunes:summary></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
<itunes:category text="Arts" />
<itunes:category text="Education" />
<itunes:category text="History" />
    <itunes:owner>
        <itunes:name>Madalina Corina Diaconu</itunes:name>
            </itunes:owner>
    	<itunes:block>No</itunes:block>
	<itunes:explicit>true</itunes:explicit>
    <itunes:image href="https://pbcdn1.podbean.com/imglogo/image-logo/12092485/I_I_Diaconu_si_C-tin_C_Giurescu_fxyr2n.jpg" />
    <image>
        <url>https://pbcdn1.podbean.com/imglogo/image-logo/12092485/I_I_Diaconu_si_C-tin_C_Giurescu_fxyr2n.jpg</url>
        <title>Memoria Pământului Românesc .... continuă.</title>
        <link>https://dmclici.podbean.com</link>
        <width>144</width>
        <height>144</height>
    </image>
    <item>
        <title>Măria sa, Lemnul!</title>
        <itunes:title>Măria sa, Lemnul!</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/maria-sa-lemnul/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/maria-sa-lemnul/#comments</comments>        <pubDate>Wed, 09 Aug 2023 07:21:10 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/cd4faf9e-a765-33c6-ac61-8bfc37bdbec5</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>Lemnul a fost un material de construcție important de când oamenii au început să construiască adăposturi, case, căruțe, bărci, unelte, arme și tot ce a ținut de gospodărie și nu numai.</p>
<p>Dragostea pentru lemn se simte și azi, mai ales în zonele montane. Datoria noastră este să știm să prețuim acest dar de la Dumnezeu și să-l cinstim cum se cuvine.</p>
<p>Interviu realizat în Lupșa, jud. Alba, de Mădălina Corina Diaconu </p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>Lemnul a fost un material de construcție important de când oamenii au început să construiască adăposturi, case, căruțe, bărci, unelte, arme și tot ce a ținut de gospodărie și nu numai.</p>
<p>Dragostea pentru lemn se simte și azi, mai ales în zonele montane. Datoria noastră este să știm să prețuim acest dar de la Dumnezeu și să-l cinstim cum se cuvine.</p>
<p>Interviu realizat în Lupșa, jud. Alba, de Mădălina Corina Diaconu </p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/chp3d6/adi_ciocica96hzw.mp3" length="8110158" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Lemnul a fost un material de construcție important de când oamenii au început să construiască adăposturi, case, căruțe, bărci, unelte, arme și tot ce a ținut de gospodărie și nu numai.
Dragostea pentru lemn se simte și azi, mai ales în zonele montane. Datoria noastră este să știm să prețuim acest dar de la Dumnezeu și să-l cinstim cum se cuvine.
Interviu realizat în Lupșa, jud. Alba, de Mădălina Corina Diaconu ]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>506</itunes:duration>
                <itunes:episode>33</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>HODODÂRLA în premieră la Zilele comunei Lupșa</title>
        <itunes:title>HODODÂRLA în premieră la Zilele comunei Lupșa</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/hododarla-in-premiera-la-zilele-comunei-lup%c8%99a/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/hododarla-in-premiera-la-zilele-comunei-lup%c8%99a/#comments</comments>        <pubDate>Tue, 01 Aug 2023 07:55:00 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/96fd31f5-1793-3372-a8fe-5918276f6110</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>HODODÂRLA, un joc fecioresc specific zonei Mușca - Lupșa, prezentat în premieră la Zilele comunei Lupșa, 30 iulie 2023.</p>
<p>Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu.</p>
<p>VIDEO</p>
<p><a href='https://www.facebook.com/100008754436625/videos/1020626442261900'>https://www.facebook.com/100008754436625/videos/1020626442261900</a></p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>HODODÂRLA, un joc fecioresc specific zonei Mușca - Lupșa, prezentat în premieră la Zilele comunei Lupșa, 30 iulie 2023.</p>
<p>Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu.</p>
<p>VIDEO</p>
<p><a href='https://www.facebook.com/100008754436625/videos/1020626442261900'>https://www.facebook.com/100008754436625/videos/1020626442261900</a></p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/3acs2r/hododirla1.mp3" length="4368057" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[HODODÂRLA, un joc fecioresc specific zonei Mușca - Lupșa, prezentat în premieră la Zilele comunei Lupșa, 30 iulie 2023.
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu.
VIDEO
https://www.facebook.com/100008754436625/videos/1020626442261900]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>272</itunes:duration>
                <itunes:episode>32</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Concurs gastronomic la Zilele comunei Lupșa</title>
        <itunes:title>Concurs gastronomic la Zilele comunei Lupșa</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/concurs-gastronomic-la-zilele-comunei-lup%c8%99a/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/concurs-gastronomic-la-zilele-comunei-lup%c8%99a/#comments</comments>        <pubDate>Mon, 31 Jul 2023 12:24:44 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/7aca83c5-4300-3d60-a04c-052b02ba962e</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>Ediția din acest an a Zilelor comunei Lupșa a adus în premieră și un concurs gastronomic.</p>
<p>Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu.</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>Ediția din acest an a Zilelor comunei Lupșa a adus în premieră și un concurs gastronomic.</p>
<p>Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu.</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/am7nks/mincare.mp3" length="8304120" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Ediția din acest an a Zilelor comunei Lupșa a adus în premieră și un concurs gastronomic.
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>518</itunes:duration>
                <itunes:episode>31</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Contribuția lui Take Ionescu la realizarea unității naționale</title>
        <itunes:title>Contribuția lui Take Ionescu la realizarea unității naționale</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/contribu%c8%9bia-lui-take-ionescu-la-realizarea-unita%c8%9bii-na%c8%9bionale/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/contribu%c8%9bia-lui-take-ionescu-la-realizarea-unita%c8%9bii-na%c8%9bionale/#comments</comments>        <pubDate>Tue, 21 Feb 2023 08:05:00 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/9dee1fda-cce3-34ae-b8b5-d9edd6b296fd</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>"Contribuția lui Take Ionescu la realizarea unității naționale" prelegere susținută de lector univ. dr. Tiberiu Tănase în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia).</p>
<p>Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea.</p>
<p>Înregistrare din timpul conferinței.</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>"Contribuția lui Take Ionescu la realizarea unității naționale" prelegere susținută de lector univ. dr. Tiberiu Tănase în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia).</p>
<p>Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea.</p>
<p>Înregistrare din timpul conferinței.</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/59t4mk/tiberiu_tanase7oxxe.mp3" length="7767041" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA["Contribuția lui Take Ionescu la realizarea unității naționale" prelegere susținută de lector univ. dr. Tiberiu Tănase în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia).
Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea.
Înregistrare din timpul conferinței.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>485</itunes:duration>
                <itunes:episode>30</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Retrocedări frauduloase de proprietăți în Transilvania</title>
        <itunes:title>Retrocedări frauduloase de proprietăți în Transilvania</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/retrocedari-frauduloase-de-proprieta%c8%9bi-in-transilvania/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/retrocedari-frauduloase-de-proprieta%c8%9bi-in-transilvania/#comments</comments>        <pubDate>Mon, 20 Feb 2023 14:59:58 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/6d9d43bb-f59d-3226-85c0-7bf24a8ad4b1</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>"Retrocedări frauduloase de proprietăți în Transilvania. Lipsa de reacție a autorităților" prelegere susținută de prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia).</p>
<p>Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea.</p>
<p>Înregistrare din timpul conferinței.</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>"Retrocedări frauduloase de proprietăți în Transilvania. Lipsa de reacție a autorităților" prelegere susținută de prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia).</p>
<p>Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea.</p>
<p>Înregistrare din timpul conferinței.</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/95zjvi/ioan_sabau_pop8gqrs.mp3" length="28113723" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA["Retrocedări frauduloase de proprietăți în Transilvania. Lipsa de reacție a autorităților" prelegere susținută de prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia).
Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea.
Înregistrare din timpul conferinței.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>1756</itunes:duration>
                <itunes:episode>29</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Iuliu Maniu comemorat și aniversat la Bădăcin</title>
        <itunes:title>Iuliu Maniu comemorat și aniversat la Bădăcin</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/iuliu-maniu-comemorat-%c8%99i-aniversat-la-badacin/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/iuliu-maniu-comemorat-%c8%99i-aniversat-la-badacin/#comments</comments>        <pubDate>Sat, 04 Feb 2023 08:00:00 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/24d20a21-e4ae-3fcf-bedc-3d2357c38bca</guid>
                                    <description><![CDATA[IULIU MANIU – reper și model pentru eternitate, eveniment organizat la casa Memorială Iuliu Maniu de la Badacin, sâmbătă 4 februarie
 
 La Dealul Ţarinei din Bădăcin ... (casa Memorială Iuliu Maniu de la Bădăcin)
 
O scară internă, îngustă urca spre cămăruţa de sus. Pe un perete al scării erau două portrete pictate de Ionel Pop pe când era student. Era un portret a lui Simion Bărnuţiu şi altul al lui Cassiu Maniu. Sus era dormitorul lui Iuliu Maniu: patul simplu de aramă, un dulap, o noptieră, măsuţă şi câteva scaune.
 
Dealungul pereţilor erau etajere cu rafturi de cărţi vechi, importante, cărţi de istorie care povesteau despre trecutul glorios al neamului nostru. Pe un alt perete erau cărţi de literatură. Fiecare ungher al bibliotecii bătrânului conac de la Dealul Ţarinii revărsa în tainice şoapte fluxul povestitor de fapte eroice, de luptă şi de izbândă.
 

<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu preot Cristian Borz, paroh - Parohia Greco-Catolică Bădăcin.</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[IULIU MANIU – reper și model pentru eternitate, eveniment organizat la casa Memorială Iuliu Maniu de la Badacin, sâmbătă 4 februarie
 
 La Dealul Ţarinei din Bădăcin ... (casa Memorială Iuliu Maniu de la Bădăcin)
 
O scară internă, îngustă urca spre cămăruţa de sus. Pe un perete al scării erau două portrete pictate de Ionel Pop pe când era student. Era un portret a lui Simion Bărnuţiu şi altul al lui Cassiu Maniu. Sus era dormitorul lui Iuliu Maniu: patul simplu de aramă, un dulap, o noptieră, măsuţă şi câteva scaune.
 
Dealungul pereţilor erau etajere cu rafturi de cărţi vechi, importante, cărţi de istorie care povesteau despre trecutul glorios al neamului nostru. Pe un alt perete erau cărţi de literatură. Fiecare ungher al bibliotecii bătrânului conac de la Dealul Ţarinii revărsa în tainice şoapte fluxul povestitor de fapte eroice, de luptă şi de izbândă.
 

<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu preot Cristian Borz, paroh - Parohia Greco-Catolică Bădăcin.</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/3den24/cristian_borz6yvjf.mp3" length="5546547" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[IULIU MANIU – reper și model pentru eternitate, eveniment organizat la casa Memorială Iuliu Maniu de la Badacin, sâmbătă 4 februarie
 
 La Dealul Ţarinei din Bădăcin ... (casa Memorială Iuliu Maniu de la Bădăcin)
 
O scară internă, îngustă urca spre cămăruţa de sus. Pe un perete al scării erau două portrete pictate de Ionel Pop pe când era student. Era un portret a lui Simion Bărnuţiu şi altul al lui Cassiu Maniu. Sus era dormitorul lui Iuliu Maniu: patul simplu de aramă, un dulap, o noptieră, măsuţă şi câteva scaune.
 
Dealungul pereţilor erau etajere cu rafturi de cărţi vechi, importante, cărţi de istorie care povesteau despre trecutul glorios al neamului nostru. Pe un alt perete erau cărţi de literatură. Fiecare ungher al bibliotecii bătrânului conac de la Dealul Ţarinii revărsa în tainice şoapte fluxul povestitor de fapte eroice, de luptă şi de izbândă.
 

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu preot Cristian Borz, paroh - Parohia Greco-Catolică Bădăcin.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>346</itunes:duration>
                <itunes:episode>28</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Anul Iuliu Maniu</title>
        <itunes:title>Anul Iuliu Maniu</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/anul-iuliu-manu/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/anul-iuliu-manu/#comments</comments>        <pubDate>Fri, 03 Feb 2023 08:00:00 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/2837cc70-c78e-35af-9db3-739ff9e423c1</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>Dr. Cosmin Budeancă -  expert, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc,  redactor șef "Memoria – revista gândirii arestate"</p>
<p>Contribuția lui Maniu la evoluția țării noastre în prima jumătate a secolului XX a fost esențială, iar el rămâne un model pentru cei de azi și de mâine.</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>Dr. Cosmin Budeancă -  expert, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc,  redactor șef "Memoria – revista gândirii arestate"</p>
<p>Contribuția lui Maniu la evoluția țării noastre în prima jumătate a secolului XX a fost esențială, iar el rămâne un model pentru cei de azi și de mâine.</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/9ncc2q/cosmin_budeancaajn1m.mp3" length="2812914" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Dr. Cosmin Budeancă -  expert, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc,  redactor șef "Memoria – revista gândirii arestate"
Contribuția lui Maniu la evoluția țării noastre în prima jumătate a secolului XX a fost esențială, iar el rămâne un model pentru cei de azi și de mâine.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>175</itunes:duration>
                <itunes:episode>27</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Memorialul Închisoarea Pitești</title>
        <itunes:title>Memorialul Închisoarea Pitești</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/memorialul-inchisoarea-pite%c8%99ti/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/memorialul-inchisoarea-pite%c8%99ti/#comments</comments>        <pubDate>Wed, 16 Nov 2022 08:00:00 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/dcb30058-86ff-309a-805d-2e1ec1daf2af</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>"De peste un an încercăm să convingem autoritățile, prin adrese, documente, mărturii, că închisoarea Piteşti trebuie protejată prin clasarea în întregime ca monument istoric. Momentan, doar partea care ne aparține şi care este muzeu memorial este clasată şi protejată.
Ar fi o crimă să distrugem una din ultimele închisori din perioada comunistă încă existente. Avem nevoie să cunoaştem teroarea dictaturii comuniste şi să înțelegem violența cu care România a fost sugrumată timp de decenii. 
Ministerul Culturii nu ne aude. Avem nevoie de ajutorul vostru, al tuturor, ca sa fim auziți şi ca ministerul să pună sub protecție definitiv acest sit de importanță mondială." Echipa Memorialul Închisoarea Pitești.</p>
<p>Interviu de Mădădlina Corina Diaconu.</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>"De peste un an încercăm să convingem autoritățile, prin adrese, documente, mărturii, că închisoarea Piteşti trebuie protejată prin clasarea în întregime ca monument istoric. Momentan, doar partea care ne aparține şi care este muzeu memorial este clasată şi protejată.<br>
Ar fi o crimă să distrugem una din ultimele închisori din perioada comunistă încă existente. Avem nevoie să cunoaştem teroarea dictaturii comuniste şi să înțelegem violența cu care România a fost sugrumată timp de decenii. <br>
Ministerul Culturii nu ne aude. Avem nevoie de ajutorul vostru, al tuturor, ca sa fim auziți şi ca ministerul să pună sub protecție definitiv acest sit de importanță mondială." Echipa Memorialul Închisoarea Pitești.</p>
<p>Interviu de Mădădlina Corina Diaconu.</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/nrecgf/apel_inchisoare_pitesti9qdqy.mp3" length="11321919" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA["De peste un an încercăm să convingem autoritățile, prin adrese, documente, mărturii, că închisoarea Piteşti trebuie protejată prin clasarea în întregime ca monument istoric. Momentan, doar partea care ne aparține şi care este muzeu memorial este clasată şi protejată.Ar fi o crimă să distrugem una din ultimele închisori din perioada comunistă încă existente. Avem nevoie să cunoaştem teroarea dictaturii comuniste şi să înțelegem violența cu care România a fost sugrumată timp de decenii. Ministerul Culturii nu ne aude. Avem nevoie de ajutorul vostru, al tuturor, ca sa fim auziți şi ca ministerul să pună sub protecție definitiv acest sit de importanță mondială." Echipa Memorialul Închisoarea Pitești.
Interviu de Mădădlina Corina Diaconu.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>707</itunes:duration>
                <itunes:episode>26</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Simbolica vaselor funerare din Suciu de Sus și Lăpuș</title>
        <itunes:title>Simbolica vaselor funerare din Suciu de Sus și Lăpuș</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/simbolica-vaselor-funerare-din-suciu-de-sus-%c8%99i-lapu%c8%99/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/simbolica-vaselor-funerare-din-suciu-de-sus-%c8%99i-lapu%c8%99/#comments</comments>        <pubDate>Tue, 15 Nov 2022 19:13:13 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/60d2273a-c8a3-376b-81c9-0f15d8bfc20b</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>Interviu cu Ioan Marchiș despre cel mai nou volum publicat: "Simbolica vaselor funerare din Cultura Suciu de Sus și Lăpuș".</p>

Doctor in filozofie si artist plastic, Ioan Marchis prezintă cartea sa dedicată Simbolisticii vaselor funerare din Cultura Suciu de Sus și Lăpuș prin care aduce dovezile concrete ale continuității neîntrerupte a populației autohtone din Transilvania și Maramureș.
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>Interviu cu Ioan Marchiș despre cel mai nou volum publicat: "Simbolica vaselor funerare din Cultura Suciu de Sus și Lăpuș".</p>

Doctor in filozofie si artist plastic, Ioan Marchis prezintă cartea sa dedicată Simbolisticii vaselor funerare din Cultura Suciu de Sus și Lăpuș prin care aduce dovezile concrete ale continuității neîntrerupte a populației autohtone din Transilvania și Maramureș.
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/xy88u9/marchis_cartebwnla.mp3" length="9195531" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Interviu cu Ioan Marchiș despre cel mai nou volum publicat: "Simbolica vaselor funerare din Cultura Suciu de Sus și Lăpuș".

Doctor in filozofie si artist plastic, Ioan Marchis prezintă cartea sa dedicată Simbolisticii vaselor funerare din Cultura Suciu de Sus și Lăpuș prin care aduce dovezile concrete ale continuității neîntrerupte a populației autohtone din Transilvania și Maramureș.
]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>574</itunes:duration>
                <itunes:episode>25</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Românii din Harghita si Covasna, trecut și prezent</title>
        <itunes:title>Românii din Harghita si Covasna, trecut și prezent</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/romanii-din-harghita-si-covasna-trecut-%c8%99i-prezent/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/romanii-din-harghita-si-covasna-trecut-%c8%99i-prezent/#comments</comments>        <pubDate>Wed, 05 Oct 2022 08:00:00 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/13b32984-0550-332c-a32c-cff5146d3459</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>"Românii din Harghita si Covasna, trecut și prezent", prelegere susținută de dr. Ioan Lăcătușu în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia).</p>
<p>Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea.</p>
<p>Înregistrare din timpul conferinței.</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>"Românii din Harghita si Covasna, trecut și prezent", prelegere susținută de dr. Ioan Lăcătușu în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia).</p>
<p>Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea.</p>
<p>Înregistrare din timpul conferinței.</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/9r28hn/ioan_lacatusu8jt1f.mp3" length="20657793" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA["Românii din Harghita si Covasna, trecut și prezent", prelegere susținută de dr. Ioan Lăcătușu în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia).
Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea.
Înregistrare din timpul conferinței.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>1290</itunes:duration>
                <itunes:episode>24</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Transilvania strigă după ajutor ....</title>
        <itunes:title>Transilvania strigă după ajutor ....</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/transilvania-striga-dupa-ajutor/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/transilvania-striga-dupa-ajutor/#comments</comments>        <pubDate>Mon, 03 Oct 2022 08:05:00 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/46c668ff-8442-3dbe-977c-437a1bef579f</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>Intervenția profesoarei Tatiana Scurtu Munteanu în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia).</p>
<p>Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea.</p>
<p>Înregistrare din timpul conferinței.</p>
<p>****</p>
<p>O nouă lucrare de referință privind istoria românilor din fostele scaune secuiești
(azi, jud. Covasna, Harghita și Mureș).</p>
<p>La editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, în anul 2021, în cadrul proiectului „Promovarea identității naționale românești prin lucrări reprezentative” cofinanțat de Secretariatul General al Guvernului a văzut lumina tiparului lucrarea Românii din fostele scaune secuieşti (secolele XVI-XXI). Atestări documentare, conscripţii, statistici, recensăminte, de Ioan RANCA, Vasile LECHINȚAN și Ioan LĂCĂTUȘU.</p>
<p>Primele două volume referitoare la românii din scaunele Mureș și Giurgeu au apărut sub semnătura eruditului arhivist și istoric Ioan Ranca din Tg. Mureș iar documentarea pentru volumele referitoare la scaunele Odorhei și Treiscaune a fost continuată de Ioan Ranca împreună cu regretatul istoric clujean Vasile Lechințan și arhivistul Ioan Lăcătușu din Sf. Gheorghe.</p>
<p>Volumul de față cuprinde informații din conscripții (din perioada 1614-1820) și recensămintele de stat (din perioada 1850-2011) pentru scaunele Odorhei și Treiscaune și informații din conscripția din anul 1820 și din recensămintele de stat (din perioada 1850-2011) pentru scaunele Mureș, Ciuc, Giurgeu și Cașin.</p>
<p>În acest fel, lucrarea oferă o viziune generală asupra evoluției (involuției) demografice a populației românești din arealul studiat, în ultimele 4 secole, punând în evidență, pe baza unor surse documentare riguroase, marile pierderi etnice suferite de românii din această parte de țară. (afnews.ro)</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>Intervenția profesoarei Tatiana Scurtu Munteanu în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia).</p>
<p>Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea.</p>
<p>Înregistrare din timpul conferinței.</p>
<p>****</p>
<p>O nouă lucrare de referință privind istoria românilor din fostele scaune secuiești<br>
(azi, jud. Covasna, Harghita și Mureș).</p>
<p>La editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, în anul 2021, în cadrul proiectului „Promovarea identității naționale românești prin lucrări reprezentative” cofinanțat de Secretariatul General al Guvernului a văzut lumina tiparului lucrarea Românii din fostele scaune secuieşti (secolele XVI-XXI). Atestări documentare, conscripţii, statistici, recensăminte, de Ioan RANCA, Vasile LECHINȚAN și Ioan LĂCĂTUȘU.</p>
<p>Primele două volume referitoare la românii din scaunele Mureș și Giurgeu au apărut sub semnătura eruditului arhivist și istoric Ioan Ranca din Tg. Mureș iar documentarea pentru volumele referitoare la scaunele Odorhei și Treiscaune a fost continuată de Ioan Ranca împreună cu regretatul istoric clujean Vasile Lechințan și arhivistul Ioan Lăcătușu din Sf. Gheorghe.</p>
<p>Volumul de față cuprinde informații din conscripții (din perioada 1614-1820) și recensămintele de stat (din perioada 1850-2011) pentru scaunele Odorhei și Treiscaune și informații din conscripția din anul 1820 și din recensămintele de stat (din perioada 1850-2011) pentru scaunele Mureș, Ciuc, Giurgeu și Cașin.</p>
<p>În acest fel, lucrarea oferă o viziune generală asupra evoluției (involuției) demografice a populației românești din arealul studiat, în ultimele 4 secole, punând în evidență, pe baza unor surse documentare riguroase, marile pierderi etnice suferite de românii din această parte de țară. (afnews.ro)</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/b2p4gv/tatiana_scurtu_munteanu8z13i.mp3" length="5469282" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Intervenția profesoarei Tatiana Scurtu Munteanu în cadrul celei de-a II-a Conferințe Naționale ”Take Ionescu”, ediția a doua, dedicată comemorării a 100 de ani de la moartea marelui diplomat român (1-2 octombrie 2022, Sinaia).
Conferința a fost organizată de Consiliul Județean Prahova, împreună cu Centrul pentru Studii de Intelligence și Geopolitică Aplicată. Manager de proiect, jurnalistul Costel Oprea.
Înregistrare din timpul conferinței.
****
O nouă lucrare de referință privind istoria românilor din fostele scaune secuiești(azi, jud. Covasna, Harghita și Mureș).
La editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, în anul 2021, în cadrul proiectului „Promovarea identității naționale românești prin lucrări reprezentative” cofinanțat de Secretariatul General al Guvernului a văzut lumina tiparului lucrarea Românii din fostele scaune secuieşti (secolele XVI-XXI). Atestări documentare, conscripţii, statistici, recensăminte, de Ioan RANCA, Vasile LECHINȚAN și Ioan LĂCĂTUȘU.
Primele două volume referitoare la românii din scaunele Mureș și Giurgeu au apărut sub semnătura eruditului arhivist și istoric Ioan Ranca din Tg. Mureș iar documentarea pentru volumele referitoare la scaunele Odorhei și Treiscaune a fost continuată de Ioan Ranca împreună cu regretatul istoric clujean Vasile Lechințan și arhivistul Ioan Lăcătușu din Sf. Gheorghe.
Volumul de față cuprinde informații din conscripții (din perioada 1614-1820) și recensămintele de stat (din perioada 1850-2011) pentru scaunele Odorhei și Treiscaune și informații din conscripția din anul 1820 și din recensămintele de stat (din perioada 1850-2011) pentru scaunele Mureș, Ciuc, Giurgeu și Cașin.
În acest fel, lucrarea oferă o viziune generală asupra evoluției (involuției) demografice a populației românești din arealul studiat, în ultimele 4 secole, punând în evidență, pe baza unor surse documentare riguroase, marile pierderi etnice suferite de românii din această parte de țară. (afnews.ro)]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>341</itunes:duration>
                <itunes:episode>23</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Muzeul Comunismului pentru Copii</title>
        <itunes:title>Muzeul Comunismului pentru Copii</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/muzeul-comunismului-pentru-copii/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/muzeul-comunismului-pentru-copii/#comments</comments>        <pubDate>Sun, 21 Aug 2022 21:04:48 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/85082aa0-20b3-3fac-aac3-1e7db1ed324b</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>Deschidem Muzeul Comunismului pentru Copii! Pe 23 august 2022, între orele 10:00-19:00, marcăm Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului prin deschiderea unui muzeu nou, dedicat copiilor și tinerilor. Muzeul Comunismului pentru Copii este singurul muzeu de acest fel din lume, un muzeu în care istoria comunismului este prezentată pe înțelesul celor mai tineri vizitatori. Muzeul este situat într-o aripă a Memorialului Închisoarea Pitești, din Str. Negru Vodă, nr. 30, Pitești. Intrarea este gratuită, iar copiii pot veni însoțiți de familie.
Pe tot parcursul zilei de 23 august, îi invităm în mod special pe vizitatorii cei mai tineri să exploreze primele două camere din cele 6 planificate ale muzeului și să participe la atelierele programate și la dezbateri. În cadrul muzeului va fi disponibil și volumul „Jurnalul meu de istoria comunismului în România”, un caiet de lucru cu informații, jocuri și desene pe care cei mici îl pot completa și lua acasă.
„Un muzeu care încearcă să prezinte regimul comunist din România și ororile aferente acestuia pe înțelesul copiilor are nevoie de oameni cu răbdare. Vizita nu poate fi una de tipul «am fost în excursie, ce tare!», ci trebuie să aibă un impact real asupra celor mici care chiar ar putea înțelege niște lucruri importante." (V., clasa a 9-a, Colegiul Național „Spiru Haret”, București)</p>
<p> </p>
<p>Interviu de Mădălina Corina Diaconu</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>Deschidem Muzeul Comunismului pentru Copii! Pe 23 august 2022, între orele 10:00-19:00, marcăm Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului prin deschiderea unui muzeu nou, dedicat copiilor și tinerilor. Muzeul Comunismului pentru Copii este singurul muzeu de acest fel din lume, un muzeu în care istoria comunismului este prezentată pe înțelesul celor mai tineri vizitatori. Muzeul este situat într-o aripă a Memorialului Închisoarea Pitești, din Str. Negru Vodă, nr. 30, Pitești. Intrarea este gratuită, iar copiii pot veni însoțiți de familie.<br>
Pe tot parcursul zilei de 23 august, îi invităm în mod special pe vizitatorii cei mai tineri să exploreze primele două camere din cele 6 planificate ale muzeului și să participe la atelierele programate și la dezbateri. În cadrul muzeului va fi disponibil și volumul „Jurnalul meu de istoria comunismului în România”, un caiet de lucru cu informații, jocuri și desene pe care cei mici îl pot completa și lua acasă.<br>
„Un muzeu care încearcă să prezinte regimul comunist din România și ororile aferente acestuia pe înțelesul copiilor are nevoie de oameni cu răbdare. Vizita nu poate fi una de tipul «am fost în excursie, ce tare!», ci trebuie să aibă un impact real asupra celor mici care chiar ar putea înțelege niște lucruri importante." (V., clasa a 9-a, Colegiul Național „Spiru Haret”, București)</p>
<p> </p>
<p>Interviu de Mădălina Corina Diaconu</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/6rkxzf/muz_com_copii79k8t.mp3" length="10547523" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Deschidem Muzeul Comunismului pentru Copii! Pe 23 august 2022, între orele 10:00-19:00, marcăm Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului prin deschiderea unui muzeu nou, dedicat copiilor și tinerilor. Muzeul Comunismului pentru Copii este singurul muzeu de acest fel din lume, un muzeu în care istoria comunismului este prezentată pe înțelesul celor mai tineri vizitatori. Muzeul este situat într-o aripă a Memorialului Închisoarea Pitești, din Str. Negru Vodă, nr. 30, Pitești. Intrarea este gratuită, iar copiii pot veni însoțiți de familie.Pe tot parcursul zilei de 23 august, îi invităm în mod special pe vizitatorii cei mai tineri să exploreze primele două camere din cele 6 planificate ale muzeului și să participe la atelierele programate și la dezbateri. În cadrul muzeului va fi disponibil și volumul „Jurnalul meu de istoria comunismului în România”, un caiet de lucru cu informații, jocuri și desene pe care cei mici îl pot completa și lua acasă.„Un muzeu care încearcă să prezinte regimul comunist din România și ororile aferente acestuia pe înțelesul copiilor are nevoie de oameni cu răbdare. Vizita nu poate fi una de tipul «am fost în excursie, ce tare!», ci trebuie să aibă un impact real asupra celor mici care chiar ar putea înțelege niște lucruri importante." (V., clasa a 9-a, Colegiul Național „Spiru Haret”, București)
 
Interviu de Mădălina Corina Diaconu]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>658</itunes:duration>
                <itunes:episode>22</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Slujba de pomenire a celor căzuți în confruntarea de la 1849 de la ”Poduri”</title>
        <itunes:title>Slujba de pomenire a celor căzuți în confruntarea de la 1849 de la ”Poduri”</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/slujba-de-pomenire-a-celor-cazu%c8%9bi-in-confruntarea-de-la-1849-de-la-poduri/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/slujba-de-pomenire-a-celor-cazu%c8%9bi-in-confruntarea-de-la-1849-de-la-poduri/#comments</comments>        <pubDate>Sat, 30 Jul 2022 23:08:51 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/eaa77a74-aa13-3a53-bb61-d065b442f797</guid>
                                    <description><![CDATA[
Sîmbătă, 30 iulie 2022, a avut loc slujba de pomenire a eroilor neamului căzuți în confruntare din iulie 1849 de la „Poduri”, la care au participat căpitani ai marelui Avram Iancu: Ciobu din Hădărău şi Băbuţu din Mărgaia, susţinuţi de Pătru lui Măghiran din Muşca şi Ioan din Valea Lupşii. Locul este numit azi ”La Morminte”, situat pe Muntele Mare (Muntii Apuseni, Lupșa)
 
Despre:
<a href='https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/batalia-muntele-mare-romanii-glotasi-honvezii-maghiari-romanii-avram-iancu-oprit-invazia-maghiara-1_59bfbab05ab6550cb84a5185/index.html'>Bătălia de lângă Muntele Mare </a>


 
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[
Sîmbătă, 30 iulie 2022, a avut loc slujba de pomenire a eroilor neamului căzuți în confruntare din iulie 1849 de la „Poduri”, la care au participat căpitani ai marelui Avram Iancu: Ciobu din Hădărău şi Băbuţu din Mărgaia, susţinuţi de Pătru lui Măghiran din Muşca şi Ioan din Valea Lupşii. Locul este numit azi ”La Morminte”, situat pe Muntele Mare (Muntii Apuseni, Lupșa)
 
Despre:
<a href='https://adevarul.ro/locale/alba-iulia/batalia-muntele-mare-romanii-glotasi-honvezii-maghiari-romanii-avram-iancu-oprit-invazia-maghiara-1_59bfbab05ab6550cb84a5185/index.html'>Bătălia de lângă Muntele Mare </a>


 
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/k4fh3g/slujba.mp3" length="28639590" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[
Sîmbătă, 30 iulie 2022, a avut loc slujba de pomenire a eroilor neamului căzuți în confruntare din iulie 1849 de la „Poduri”, la care au participat căpitani ai marelui Avram Iancu: Ciobu din Hădărău şi Băbuţu din Mărgaia, susţinuţi de Pătru lui Măghiran din Muşca şi Ioan din Valea Lupşii. Locul este numit azi ”La Morminte”, situat pe Muntele Mare (Muntii Apuseni, Lupșa)
 
Despre:
Bătălia de lângă Muntele Mare 


 
]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>1789</itunes:duration>
                <itunes:episode>21</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>LA MORMINTE</title>
        <itunes:title>LA MORMINTE</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/la-morminte/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/la-morminte/#comments</comments>        <pubDate>Sat, 30 Jul 2022 17:22:39 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/f05650b8-e872-343e-afa9-78adc776b406</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>       În fiecare an, în ultimul weekend al lunii iulie, pe culmile Muntelui Mare, în locul numit generic  ''La Morminte'' are loc activitatea de evocare a confruntării din iulie 1849 de la ''Poduri'', unde se găseşte ridicată o cruce de cinstire a eroilor.  În acest loc, lupșenii aduc prinos de recunoștiință înaintașilor, care au propășit prin viața și faptele lor, libertatea și demnitatea neamului românesc, în frunte cu cei doi căpitani ai Iancului, Ciobu din Hădărău și Băbuțiu de după Mărgaia susținuți de Pătru lui Maghiran din Mușca şi Ioan din Valea Lupşii.</p>
<p>      Festivităţile cuprind o slujbă de parastas ţinută de un sobor de preoţi în memoria eroilor, depuneri de coroane de flori din partea oficialităţilor, alocuţiuni şi prezentări ale semnificaţiei istorice ale confruntării eroice de la  „Poduri”, momente folclorice şi alte activităţi, încheiate cu o masă festivă oferită de organizatori. (Primăria Lupșa)</p>
<p>Reportaj de Mădălina Corina Diaconu</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>       În fiecare an, în ultimul weekend al lunii iulie, pe culmile Muntelui Mare, în locul numit generic  ''La Morminte'' are loc activitatea de evocare a confruntării din iulie 1849 de la ''Poduri'', unde se găseşte ridicată o cruce de cinstire a eroilor.  În acest loc, lupșenii aduc prinos de recunoștiință înaintașilor, care au propășit prin viața și faptele lor, libertatea și demnitatea neamului românesc, în frunte cu cei doi căpitani ai Iancului, Ciobu din Hădărău și Băbuțiu de după Mărgaia susținuți de Pătru lui Maghiran din Mușca şi Ioan din Valea Lupşii.</p>
<p>      Festivităţile cuprind o slujbă de parastas ţinută de un sobor de preoţi în memoria eroilor, depuneri de coroane de flori din partea oficialităţilor, alocuţiuni şi prezentări ale semnificaţiei istorice ale confruntării eroice de la  „Poduri”, momente folclorice şi alte activităţi, încheiate cu o masă festivă oferită de organizatori. (Primăria Lupșa)</p>
<p>Reportaj de Mădălina Corina Diaconu</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/zgu67r/la_morminte9avfl.mp3" length="16311201" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[       În fiecare an, în ultimul weekend al lunii iulie, pe culmile Muntelui Mare, în locul numit generic  ''La Morminte'' are loc activitatea de evocare a confruntării din iulie 1849 de la ''Poduri'', unde se găseşte ridicată o cruce de cinstire a eroilor.  În acest loc, lupșenii aduc prinos de recunoștiință înaintașilor, care au propășit prin viața și faptele lor, libertatea și demnitatea neamului românesc, în frunte cu cei doi căpitani ai Iancului, Ciobu din Hădărău și Băbuțiu de după Mărgaia susținuți de Pătru lui Maghiran din Mușca şi Ioan din Valea Lupşii.
      Festivităţile cuprind o slujbă de parastas ţinută de un sobor de preoţi în memoria eroilor, depuneri de coroane de flori din partea oficialităţilor, alocuţiuni şi prezentări ale semnificaţiei istorice ale confruntării eroice de la  „Poduri”, momente folclorice şi alte activităţi, încheiate cu o masă festivă oferită de organizatori. (Primăria Lupșa)
Reportaj de Mădălina Corina Diaconu]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>1019</itunes:duration>
                <itunes:episode>20</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>70 de ani de la deportările din fostul județ Vlașca</title>
        <itunes:title>70 de ani de la deportările din fostul județ Vlașca</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/70-de-ani-de-la-deportarile-din-fostul-jude%c8%9b-vla%c8%99ca/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/70-de-ani-de-la-deportarile-din-fostul-jude%c8%9b-vla%c8%99ca/#comments</comments>        <pubDate>Mon, 06 Jun 2022 17:29:21 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/dff7467c-360e-31e1-b019-9c9b4301a6a8</guid>
                                    <description><![CDATA[
Fundatia Culturala Memoria a comemorat 70 de ani de la deportările din fostul județ Vlașca, care au avut loc în iunie 1952.
 


Întâlnirea a avut loc la Ateneul „Nicolae Bălănescu” din Giurgiu. Programul a cuprins vernisarea Expoziţiei „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan”, realizată de Fundația Academia Civică și organizarea unei mese rotunde la care au participat supraviețuitori ai deportărilor, istorici și publicul local, în cadrul căreia s-a prezentat și un montaj video realizat de Muzeul Județean „Teohari Antonescu", cu fragmente din mărturiile celor care au cunoscut în mod direct această experiență traumatică.
 


Inițiativa îi aparține doamnei prof. Lăcrămioara Stoenescu, supraviețuitoare a deportărilor din fostul județ Vlașca, iar organizatori au fost Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Muzeul Județean „Teohari Antonescu", Primăria Giurgiu, Fundația Academia Civică, Fundația Culturală Memoria și Direcția Județeană Giurgiu a Arhivelor Naționale.
 
Înregistrare de la eveniment.
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[
Fundatia Culturala Memoria a comemorat 70 de ani de la deportările din fostul județ Vlașca, care au avut loc în iunie 1952.
 


Întâlnirea a avut loc la Ateneul „Nicolae Bălănescu” din Giurgiu. Programul a cuprins vernisarea Expoziţiei „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan”, realizată de Fundația Academia Civică și organizarea unei mese rotunde la care au participat supraviețuitori ai deportărilor, istorici și publicul local, în cadrul căreia s-a prezentat și un montaj video realizat de Muzeul Județean „Teohari Antonescu", cu fragmente din mărturiile celor care au cunoscut în mod direct această experiență traumatică.
 


Inițiativa îi aparține doamnei prof. Lăcrămioara Stoenescu, supraviețuitoare a deportărilor din fostul județ Vlașca, iar organizatori au fost Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Muzeul Județean „Teohari Antonescu", Primăria Giurgiu, Fundația Academia Civică, Fundația Culturală Memoria și Direcția Județeană Giurgiu a Arhivelor Naționale.
 
Înregistrare de la eveniment.
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/chgeyx/L_cr_mioara_Stoenescuaczo3.mp3" length="65000217" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[
Fundatia Culturala Memoria a comemorat 70 de ani de la deportările din fostul județ Vlașca, care au avut loc în iunie 1952.
 


Întâlnirea a avut loc la Ateneul „Nicolae Bălănescu” din Giurgiu. Programul a cuprins vernisarea Expoziţiei „Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan”, realizată de Fundația Academia Civică și organizarea unei mese rotunde la care au participat supraviețuitori ai deportărilor, istorici și publicul local, în cadrul căreia s-a prezentat și un montaj video realizat de Muzeul Județean „Teohari Antonescu", cu fragmente din mărturiile celor care au cunoscut în mod direct această experiență traumatică.
 


Inițiativa îi aparține doamnei prof. Lăcrămioara Stoenescu, supraviețuitoare a deportărilor din fostul județ Vlașca, iar organizatori au fost Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Muzeul Județean „Teohari Antonescu", Primăria Giurgiu, Fundația Academia Civică, Fundația Culturală Memoria și Direcția Județeană Giurgiu a Arhivelor Naționale.
 
Înregistrare de la eveniment.
]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>4062</itunes:duration>
                <itunes:episode>19</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Centenar Toma Arnăuțoiu - final de turneu la Ateneul Român</title>
        <itunes:title>Centenar Toma Arnăuțoiu - final de turneu la Ateneul Român</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/centenar-toma-arnau%c8%9boiu-final-de-turneu-la-ateneul-roman/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/centenar-toma-arnau%c8%9boiu-final-de-turneu-la-ateneul-roman/#comments</comments>        <pubDate>Wed, 01 Jun 2022 08:00:00 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/bb2f6e45-66e3-3dc1-8742-46c24e54f08e</guid>
                                    <description><![CDATA[Final de turneu dedicat Centenarului Toma Arnăuțoiu (1921-1959), 9-16 mai 2022 la Pitesti, Drobeta Turnu Severin, Timișoara, Cluj, Oradea, Făgăraș, Brașov și București.
 
Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu împreună cu Fundația Culturală Memoria și Muzeul Ororilor Comunismului în România și-au propus să îl readucă în atenția publicului pe Toma Arnăuțoiu, liderul Grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara (jud. Argeș), cu ocazia centenarului nașterii sale.
Evenimentul a cuprins:
- un spectacol de proză și poezie din literatură de detenție și muzică - Cântecul Memoriei (Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu - vioară și Cristina Chirvasie - recitator) - 
- filmul Toma Arnăuțoiu, aripa din stâncă (r. Cristina Chirvasie, 2021) - 35 min.
- discuții.
Proiectul (demarat în 2021) are un caracter educațional și se adresează tuturor celor interesați de istoria recentă/istoria comunismului în România, indiferent de vârstă.
 
Înregistrare din sală / Ateneul Român.]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[Final de turneu dedicat Centenarului Toma Arnăuțoiu (1921-1959), 9-16 mai 2022 la Pitesti, Drobeta Turnu Severin, Timișoara, Cluj, Oradea, Făgăraș, Brașov și București.
 
Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu împreună cu Fundația Culturală Memoria și Muzeul Ororilor Comunismului în România și-au propus să îl readucă în atenția publicului pe Toma Arnăuțoiu, liderul Grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara (jud. Argeș), cu ocazia centenarului nașterii sale.
Evenimentul a cuprins:<br>
- un spectacol de proză și poezie din literatură de detenție și muzică - Cântecul Memoriei (Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu - vioară și Cristina Chirvasie - recitator) - <br>
- filmul Toma Arnăuțoiu, aripa din stâncă (r. Cristina Chirvasie, 2021) - 35 min.<br>
- discuții.<br>
Proiectul (demarat în 2021) are un caracter educațional și se adresează tuturor celor interesați de istoria recentă/istoria comunismului în România, indiferent de vârstă.
 
Înregistrare din sală / Ateneul Român.]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/vuigi3/ateneu_fragment9ag46.mp3" length="13348095" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Final de turneu dedicat Centenarului Toma Arnăuțoiu (1921-1959), 9-16 mai 2022 la Pitesti, Drobeta Turnu Severin, Timișoara, Cluj, Oradea, Făgăraș, Brașov și București.
 
Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu împreună cu Fundația Culturală Memoria și Muzeul Ororilor Comunismului în România și-au propus să îl readucă în atenția publicului pe Toma Arnăuțoiu, liderul Grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara (jud. Argeș), cu ocazia centenarului nașterii sale.
Evenimentul a cuprins:- un spectacol de proză și poezie din literatură de detenție și muzică - Cântecul Memoriei (Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu - vioară și Cristina Chirvasie - recitator) - - filmul Toma Arnăuțoiu, aripa din stâncă (r. Cristina Chirvasie, 2021) - 35 min.- discuții.Proiectul (demarat în 2021) are un caracter educațional și se adresează tuturor celor interesați de istoria recentă/istoria comunismului în România, indiferent de vârstă.
 
Înregistrare din sală / Ateneul Român.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>833</itunes:duration>
                <itunes:episode>18</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Lansarea volumului Omul Aripă / Cristina Chirvasie</title>
        <itunes:title>Lansarea volumului Omul Aripă / Cristina Chirvasie</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/lansarea-volumului-omul-aripa-cristina-chirvasie/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/lansarea-volumului-omul-aripa-cristina-chirvasie/#comments</comments>        <pubDate>Sun, 29 May 2022 08:00:00 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/876e5f21-4054-3b73-99c1-4381320c12cc</guid>
                                    <description><![CDATA[Lansarea volumului Omul Aripă. Colecția Revoluția modelelor. Vol. 2. Muzeul Național al Literaturii Române, mai 2022. Au participat Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Nicolae Mărgineanu, Costion Nicolescu. Coordonatoarea colecției Cristina Chirvasie, editor Cosmin Budeancă.
 
Înregistrare din curtea Muzeului Național al Literaturii Române.]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[Lansarea volumului Omul Aripă. Colecția Revoluția modelelor. Vol. 2. Muzeul Național al Literaturii Române, mai 2022. Au participat Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Nicolae Mărgineanu, Costion Nicolescu. Coordonatoarea colecției Cristina Chirvasie, editor Cosmin Budeancă.
 
Înregistrare din curtea Muzeului Național al Literaturii Române.]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/7ubgkk/c_cirvasie_omul_aripa64fet.mp3" length="5084897" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Lansarea volumului Omul Aripă. Colecția Revoluția modelelor. Vol. 2. Muzeul Național al Literaturii Române, mai 2022. Au participat Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Nicolae Mărgineanu, Costion Nicolescu. Coordonatoarea colecției Cristina Chirvasie, editor Cosmin Budeancă.
 
Înregistrare din curtea Muzeului Național al Literaturii Române.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>317</itunes:duration>
                <itunes:episode>17</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Nicolae Mărgineanu despre volumul Omul Aripă</title>
        <itunes:title>Nicolae Mărgineanu despre volumul Omul Aripă</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/nicolae-margineanu-despre-volumul-omul-aripa/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/nicolae-margineanu-despre-volumul-omul-aripa/#comments</comments>        <pubDate>Fri, 27 May 2022 16:06:33 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/dc07cd9a-af7d-3f27-ade2-46e73c3aa0d1</guid>
                                    <description><![CDATA[Lansarea volumului Omul Aripă. Colecția Revoluția modelelor. Vol. 2. Muzeul Național al Literaturii Române, mai 2022. Au participat Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Nicolae Mărgineanu, Costion Nicolescu. Coordonatoarea colecției Cristina Chirvasie, editor Cosmin Budeancă.
 
Înregistrare din curtea Muzeului Național al Literaturii Române.
 
 ]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[Lansarea volumului Omul Aripă. Colecția Revoluția modelelor. Vol. 2. Muzeul Național al Literaturii Române, mai 2022. Au participat Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Nicolae Mărgineanu, Costion Nicolescu. Coordonatoarea colecției Cristina Chirvasie, editor Cosmin Budeancă.
 
Înregistrare din curtea Muzeului Național al Literaturii Române.
 
 ]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/m5iwtg/margineanu.mp3" length="6302463" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Lansarea volumului Omul Aripă. Colecția Revoluția modelelor. Vol. 2. Muzeul Național al Literaturii Române, mai 2022. Au participat Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Nicolae Mărgineanu, Costion Nicolescu. Coordonatoarea colecției Cristina Chirvasie, editor Cosmin Budeancă.
 
Înregistrare din curtea Muzeului Național al Literaturii Române.
 
 ]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>393</itunes:duration>
                <itunes:episode>16</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Un Socrate al României – Petre Țuțea, despre tot ce contează pentru neamul românesc</title>
        <itunes:title>Un Socrate al României – Petre Țuțea, despre tot ce contează pentru neamul românesc</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/un-socrate-al-romaniei-%e2%80%93-petre-%c8%9bu%c8%9bea-despre-tot-ce-conteaza-pentru-neamul-romanesc/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/un-socrate-al-romaniei-%e2%80%93-petre-%c8%9bu%c8%9bea-despre-tot-ce-conteaza-pentru-neamul-romanesc/#comments</comments>        <pubDate>Mon, 23 May 2022 17:50:31 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/ea4ce529-d01f-3a68-b0dc-e373a0f227a7</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>Lucrare prezentată de cercetător dr. CNSAS, Liviu Țăranu , director ICR Beijing, la cea de-a 2-a ediție a Conferinței Naționale ”Iorga, după Iorga”, ediția a doua, cu tema ”România, doar atât. Între patriotism și naționalism”, mai 2022, Vălenii de munte.</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>Lucrare prezentată de cercetător dr. CNSAS, Liviu Țăranu , director ICR Beijing, la cea de-a 2-a ediție a Conferinței Naționale ”Iorga, după Iorga”, ediția a doua, cu tema ”România, doar atât. Între patriotism și naționalism”, mai 2022, Vălenii de munte.</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/gdmjh8/despre_tuteaa6sjk.mp3" length="14439306" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Lucrare prezentată de cercetător dr. CNSAS, Liviu Țăranu , director ICR Beijing, la cea de-a 2-a ediție a Conferinței Naționale ”Iorga, după Iorga”, ediția a doua, cu tema ”România, doar atât. Între patriotism și naționalism”, mai 2022, Vălenii de munte.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>902</itunes:duration>
                <itunes:episode>15</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Centenar Toma Arnăuțoiu - turneu</title>
        <itunes:title>Centenar Toma Arnăuțoiu - turneu</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/centenar-toma-arnau%c8%9boiu-turneu/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/centenar-toma-arnau%c8%9boiu-turneu/#comments</comments>        <pubDate>Sat, 07 May 2022 08:00:00 +0300</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/f0bdaf34-f3ee-37c1-8337-0765f96e2234</guid>
                                    <description><![CDATA[




Vă anunțăm cu bucurie evenimentul itinerant dedicat Centenarului Toma Arnăuțoiu (1921-1959) ce va avea loc în perioada 9-16 mai 2022 la Pitesti, Drobeta Turnu Severin, Timisoara, Cluj, Oradea, Fagaras, Brasov si Bucuresti.
 
Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu împreună cu Fundația Culturală Memoria și Muzeul Ororilor Comunismului în România își propun să îl readucă în atenția publicului pe Toma Arnăuțoiu, liderul Grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara (jud. Argeș), cu ocazia centenarului nașterii sale.
Evenimentul cuprinde:
- un spectacol de proză și poezie din literatură de detenție și muzică - Cântecul Memoriei (Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu - vioară și Cristina Chirvasie - recitator) - 30 min
- filmul Toma Arnăuțoiu, aripa din stâncă (r. Cristina Chirvasie, 2021) - 35 min.
- discuții.
Proiectul (demarat în 2021) are un caracter educațional și se adresează tuturor celor interesați de istoria recentă/istoria comunismului în România, indiferent de vârstă.
Intrare liberă.
 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. habil. Cosmin Budeancă.

 



 


 


 

]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[




Vă anunțăm cu bucurie evenimentul itinerant dedicat Centenarului Toma Arnăuțoiu (1921-1959) ce va avea loc în perioada 9-16 mai 2022 la Pitesti, Drobeta Turnu Severin, Timisoara, Cluj, Oradea, Fagaras, Brasov si Bucuresti.
 
Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu împreună cu Fundația Culturală Memoria și Muzeul Ororilor Comunismului în România își propun să îl readucă în atenția publicului pe Toma Arnăuțoiu, liderul Grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara (jud. Argeș), cu ocazia centenarului nașterii sale.
Evenimentul cuprinde:<br>
- un spectacol de proză și poezie din literatură de detenție și muzică - Cântecul Memoriei (Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu - vioară și Cristina Chirvasie - recitator) - 30 min<br>
- filmul Toma Arnăuțoiu, aripa din stâncă (r. Cristina Chirvasie, 2021) - 35 min.<br>
- discuții.<br>
Proiectul (demarat în 2021) are un caracter educațional și se adresează tuturor celor interesați de istoria recentă/istoria comunismului în România, indiferent de vârstă.
Intrare liberă.
 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. habil. Cosmin Budeancă.

 



 


 


 

]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/rif8yi/turneu_arnautoiu7dyu5.mp3" length="5580324" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[




Vă anunțăm cu bucurie evenimentul itinerant dedicat Centenarului Toma Arnăuțoiu (1921-1959) ce va avea loc în perioada 9-16 mai 2022 la Pitesti, Drobeta Turnu Severin, Timisoara, Cluj, Oradea, Fagaras, Brasov si Bucuresti.
 
Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu împreună cu Fundația Culturală Memoria și Muzeul Ororilor Comunismului în România își propun să îl readucă în atenția publicului pe Toma Arnăuțoiu, liderul Grupului de rezistență anticomunistă de la Nucșoara (jud. Argeș), cu ocazia centenarului nașterii sale.
Evenimentul cuprinde:- un spectacol de proză și poezie din literatură de detenție și muzică - Cântecul Memoriei (Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu - vioară și Cristina Chirvasie - recitator) - 30 min- filmul Toma Arnăuțoiu, aripa din stâncă (r. Cristina Chirvasie, 2021) - 35 min.- discuții.Proiectul (demarat în 2021) are un caracter educațional și se adresează tuturor celor interesați de istoria recentă/istoria comunismului în România, indiferent de vârstă.
Intrare liberă.
 
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. habil. Cosmin Budeancă.

 



 


 


 

]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>348</itunes:duration>
                <itunes:episode>14</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Momente dintr-o viață închinată adevărului. Interviu cu Micea Carp.</title>
        <itunes:title>Momente dintr-o viață închinată adevărului. Interviu cu Micea Carp.</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/momenet-dintr-o-via%c8%9ba-inchinata-adevarului-interviu-cu-micea-carp/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/momenet-dintr-o-via%c8%9ba-inchinata-adevarului-interviu-cu-micea-carp/#comments</comments>        <pubDate>Fri, 25 Mar 2022 07:00:00 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/d4be4a48-6f84-3d24-bb6e-a9630ac985a9</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>Mircea Carp (n. 1923), ziarist și director-asistent la Europa Liberă (1979-1995). Militar de profesie, a luptat în cel de-al II-lea război mondial. A fost rănit și decorat. În 1946 este dat afară din armată datorită activităților sale anti-comuniste.

În 1951 emigrează în Statele Unite, unde devine jurnalist și analist politic. Este mai întîi crainic, apoi redactor și director al  serviciului românesc al postului de radio Vocea Americii. Din 1979 este redactor al programului Actualitatea internațională și, ulterior, director-asistent al serviciului românesc de la Radio Europa Liberă. În prezent locuiește la Munchen.

Este autorul volumului Vocea Americii în România (1969-1978), Polirom, 1997. (europalibera.org)</p>
<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu, martie 2022.</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>Mircea Carp (n. 1923), ziarist și director-asistent la <em>Europa Liberă</em> (1979-1995). Militar de profesie, a luptat în cel de-al II-lea război mondial. A fost rănit și decorat. În 1946 este dat afară din armată datorită activităților sale anti-comuniste.<br>
<br>
În 1951 emigrează în Statele Unite, unde devine jurnalist și analist politic. Este mai întîi crainic, apoi redactor și director al  serviciului românesc al postului de radio <em>Vocea Americii</em>. Din 1979 este redactor al programului <em>Actualitatea internațională</em> și, ulterior, director-asistent al serviciului românesc de la <em>Radio</em> <em>Europa Liberă</em>. În prezent locuiește la Munchen.<br>
<br>
Este autorul volumului <em>Vocea Americii în România (1969-1978)</em>, Polirom, 1997. (europalibera.org)</p>
<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu, martie 2022.</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/bkphu6/mircea_carp17mu33.mp3" length="13143639" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Mircea Carp (n. 1923), ziarist și director-asistent la Europa Liberă (1979-1995). Militar de profesie, a luptat în cel de-al II-lea război mondial. A fost rănit și decorat. În 1946 este dat afară din armată datorită activităților sale anti-comuniste.În 1951 emigrează în Statele Unite, unde devine jurnalist și analist politic. Este mai întîi crainic, apoi redactor și director al  serviciului românesc al postului de radio Vocea Americii. Din 1979 este redactor al programului Actualitatea internațională și, ulterior, director-asistent al serviciului românesc de la Radio Europa Liberă. În prezent locuiește la Munchen.Este autorul volumului Vocea Americii în România (1969-1978), Polirom, 1997. (europalibera.org)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu, martie 2022.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>821</itunes:duration>
                <itunes:episode>13</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Românii în muzeele lumii.</title>
        <itunes:title>Românii în muzeele lumii.</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/romanii-in-muzeele-lumii/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/romanii-in-muzeele-lumii/#comments</comments>        <pubDate>Sat, 12 Mar 2022 18:32:02 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/540fcdab-4769-3151-b07e-b4b03909d65f</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>Interviu realizat de Ioan Ion Diaconu in anii '70 cu Virgil Cândea (1927 - 2007) - istoric al culturii române, membru titular al Academiei Române.  </p>
<p>Arhivă personală.</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>Interviu realizat de Ioan Ion Diaconu in anii '70 cu Virgil Cândea (1927 - 2007) - istoric al culturii române, membru titular al Academiei Române.  </p>
<p>Arhivă personală.</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/hw4j78/candea_locul_ro_in_lumeb0o1e.mp3" length="9639253" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Interviu realizat de Ioan Ion Diaconu in anii '70 cu Virgil Cândea (1927 - 2007) - istoric al culturii române, membru titular al Academiei Române.  
Arhivă personală.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>602</itunes:duration>
                <itunes:episode>12</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Veghea asupra limbii române</title>
        <itunes:title>Veghea asupra limbii române</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/veghea-asupra-limbii-romane/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/veghea-asupra-limbii-romane/#comments</comments>        <pubDate>Wed, 02 Mar 2022 13:22:50 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/326f74ca-a20a-3c35-893a-c67999c7ad99</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>“Veghea asupra limbii române”  volum semnat de acad. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. Un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.</p>
<p>"Această carte este una de eseuri și nu de studii erudite. În aceste eseuri, însă, am preluat argumentele specialiștilor, dincolo de argumentele bunului simţ, pe care le-am semnalat de fiecare dată. Este foarte bine să ne vorbim limba și s-o preţuim, dar, ca să facem acest lucru, trebuie s-o și cunoaștem și nu oricum, ci corect.</p>
<p>
Limba, ca și poporul care o folosește, are nevoie să fie apărată, protejată, ferită de intruziuni nefirești, ocrotită părintește. Limba maternă o primim cu toţii, din fericire, de la mamele noastre, dar faptul acesta nu este suficient pentru prosperitatea și perenitatea ei, nici pentru exprimarea noastră corectă." I.A. Pop</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>“Veghea asupra limbii române”  volum semnat de acad. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. Un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.</p>
<p>"Această carte este una de eseuri și nu de studii erudite. În aceste eseuri, însă, am preluat argumentele specialiștilor, dincolo de argumentele bunului simţ, pe care le-am semnalat de fiecare dată. Este foarte bine să ne vorbim limba și s-o preţuim, dar, ca să facem acest lucru, trebuie s-o și cunoaștem și nu oricum, ci corect.</p>
<p><br>
Limba, ca și poporul care o folosește, are nevoie să fie apărată, protejată, ferită de intruziuni nefirești, ocrotită părintește. Limba maternă o primim cu toţii, din fericire, de la mamele noastre, dar faptul acesta nu este suficient pentru prosperitatea și perenitatea ei, nici pentru exprimarea noastră corectă." I.A. Pop</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/fjdenm/pop_carte9bifq.mp3" length="5400597" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[“Veghea asupra limbii române”  volum semnat de acad. dr. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române. Un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.
"Această carte este una de eseuri și nu de studii erudite. În aceste eseuri, însă, am preluat argumentele specialiștilor, dincolo de argumentele bunului simţ, pe care le-am semnalat de fiecare dată. Este foarte bine să ne vorbim limba și s-o preţuim, dar, ca să facem acest lucru, trebuie s-o și cunoaștem și nu oricum, ci corect.
Limba, ca și poporul care o folosește, are nevoie să fie apărată, protejată, ferită de intruziuni nefirești, ocrotită părintește. Limba maternă o primim cu toţii, din fericire, de la mamele noastre, dar faptul acesta nu este suficient pentru prosperitatea și perenitatea ei, nici pentru exprimarea noastră corectă." I.A. Pop]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>337</itunes:duration>
                <itunes:episode>11</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Cristina Chirvasie - Colecția REVOLUȚIA MODELELOR (Editura Fundației Culturale Memoria)</title>
        <itunes:title>Cristina Chirvasie - Colecția REVOLUȚIA MODELELOR (Editura Fundației Culturale Memoria)</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/cristina-chirvasie-revolu%c8%9bia-modelelor-editura-funda%c8%9biei-memoria/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/cristina-chirvasie-revolu%c8%9bia-modelelor-editura-funda%c8%9biei-memoria/#comments</comments>        <pubDate>Fri, 11 Feb 2022 12:25:00 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/9466ff89-b83d-3f95-b6e8-e6b2bddb6205</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>"Acești Oameni pe care îi veți întâlni în colecția REVOLUȚIA MODELELOR
sunt oblojitori de răni. Căci asta sunt modelele, oameni 'rotunzi' care prin viața și profesia lor pansează rănile neștiinței și nemaiiubirii. Proiectul REVOLUȚIA MODELELOR ne pune partitura în față și ne obligă să devenim profesioniști ai sufletului." Cristina Chirvasie</p>
<p><a href='https://www.revistamemoria.ro/antidot-la-zadar-colectia-revolutia-modelelor-vol-1/'>https://www.revistamemoria.ro/antidot-la-zadar-colectia-revolutia-modelelor-vol-1/</a></p>
<p><a href='http://revolutiamodelelor.ro/'>http://revolutiamodelelor.ro/</a></p>
<p>Cristina Chirvasie este regizor de teatru şi scriitor. Este fondatorul companiei de teatru "Courttheatre" (Teatrul de Curte) din Bucureşti. Din 1996 colaborează cu Societatea Română de Radiodifuziune, iar începand cu anul 2003 realizează filme documentare şi emisiuni de televiziune, colaborând cu posturile naţionale de televiziune PAX, SENSO TV şi TVR. Este membru al Asociaţiei Ziariştilor din România din anul 1994, membru al Asociaţiei Ziariştilor şi Editorilor Creştini din România şi membru al Uniuneii Teatrale din România-UNITER.</p>
<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu</p>
<p> </p>
<p> </p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>"Acești Oameni pe care îi veți întâlni în colecția REVOLUȚIA MODELELOR<br>
sunt oblojitori de răni. Căci asta sunt modelele, oameni 'rotunzi' care prin viața și profesia lor pansează rănile neștiinței și nemaiiubirii. Proiectul REVOLUȚIA MODELELOR ne pune partitura în față și ne obligă să devenim profesioniști ai sufletului." Cristina Chirvasie</p>
<p><a href='https://www.revistamemoria.ro/antidot-la-zadar-colectia-revolutia-modelelor-vol-1/'>https://www.revistamemoria.ro/antidot-la-zadar-colectia-revolutia-modelelor-vol-1/</a></p>
<p><a href='http://revolutiamodelelor.ro/'>http://revolutiamodelelor.ro/</a></p>
<p>Cristina Chirvasie este regizor de teatru şi scriitor. Este fondatorul companiei de teatru "Courttheatre" (Teatrul de Curte) din Bucureşti. Din 1996 colaborează cu Societatea Română de Radiodifuziune, iar începand cu anul 2003 realizează filme documentare şi emisiuni de televiziune, colaborând cu posturile naţionale de televiziune PAX, SENSO TV şi TVR. Este membru al Asociaţiei Ziariştilor din România din anul 1994, membru al Asociaţiei Ziariştilor şi Editorilor Creştini din România şi membru al Uniuneii Teatrale din România-UNITER.</p>
<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu</p>
<p> </p>
<p> </p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/74dsx2/c_hirvasie_rev_mod7jgns.mp3" length="9727284" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA["Acești Oameni pe care îi veți întâlni în colecția REVOLUȚIA MODELELORsunt oblojitori de răni. Căci asta sunt modelele, oameni 'rotunzi' care prin viața și profesia lor pansează rănile neștiinței și nemaiiubirii. Proiectul REVOLUȚIA MODELELOR ne pune partitura în față și ne obligă să devenim profesioniști ai sufletului." Cristina Chirvasie
https://www.revistamemoria.ro/antidot-la-zadar-colectia-revolutia-modelelor-vol-1/
http://revolutiamodelelor.ro/
Cristina Chirvasie este regizor de teatru şi scriitor. Este fondatorul companiei de teatru "Courttheatre" (Teatrul de Curte) din Bucureşti. Din 1996 colaborează cu Societatea Română de Radiodifuziune, iar începand cu anul 2003 realizează filme documentare şi emisiuni de televiziune, colaborând cu posturile naţionale de televiziune PAX, SENSO TV şi TVR. Este membru al Asociaţiei Ziariştilor din România din anul 1994, membru al Asociaţiei Ziariştilor şi Editorilor Creştini din România şi membru al Uniuneii Teatrale din România-UNITER.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu
 
 ]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>607</itunes:duration>
                <itunes:episode>10</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu la 100 de ani de la nașterea lui Toma Arnăuțoiu</title>
        <itunes:title>Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu la 100 de ani de la nașterea lui Toma Arnăuțoiu</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/ioana-raluca-voicu-arnau%c8%9boiu-la-100-de-ani-de-la-na%c8%99terea-lui-toma-arnau%c8%9boiu/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/ioana-raluca-voicu-arnau%c8%9boiu-la-100-de-ani-de-la-na%c8%99terea-lui-toma-arnau%c8%9boiu/#comments</comments>        <pubDate>Tue, 18 Jan 2022 12:53:08 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/c6be0f9f-72c7-362c-8ebd-e7e8f0e5c20a</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu în august 2021 la Festivalul de Film și Istorii Râșnov.</p>


"Ioana, fiica Mariei Plop şi a căpitanului Toma Arnăuţoiu, născută în munţi în 1956. La scurt timp după condamnarea mamei sale, a fost luată şi dusă într-un orfelinat din Câmpulung Muscel. A fost înfiată, purtând apoi numele de Raluca Voicu.

După 1990, după un îndelungat demers judiciar a reuşit să obţină dreptul a purta numele tatălui. A devenit una dintre cercetătoarele asidue ale arhivei partizanilor din Muscel.

 

<p>Pe mine m-au luat autoritățile împreună cu părinții mei, mi-au făcut un act de naștere; m-au declarat pe numele mamei – lucru care a fost absolut salvator pentru că nu văd cine s-ar fi apropiat de un copil pe care îl chema Arnăuțoiu. Am stat într-un leagăn de copii timp de doi ani, având mare noroc și aici, și la 4 ani am fost înfiată de familia Voicu – de-asta am atâtea nume – și am venit la București." (<a href='https://www.memorialsighet.ro'>https://www.memorialsighet.ro</a>)</p>
<p><a href='https://www.revistamemoria.ro/centenar-toma-arnautoiu/'>https://www.revistamemoria.ro/centenar-toma-arnautoiu/</a></p>
<p><a href='https://www.revistamemoria.ro/memoria-renascuta/'>https://www.revistamemoria.ro/memoria-renascuta/</a></p>
<p><a href='https://www.revistamemoria.ro/un-om-care-a-trecut-prin-iad-ion-mihalache/'>https://www.revistamemoria.ro/un-om-care-a-trecut-prin-iad-ion-mihalache/</a></p>
<p> </p>
<p> </p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu în august 2021 la Festivalul de Film și Istorii Râșnov.</p>


"Ioana, fiica Mariei Plop şi a căpitanului Toma Arnăuţoiu, născută în munţi în 1956. La scurt timp după condamnarea mamei sale, a fost luată şi dusă într-un orfelinat din Câmpulung Muscel. A fost înfiată, purtând apoi numele de Raluca Voicu.

După 1990, după un îndelungat demers judiciar a reuşit să obţină dreptul a purta numele tatălui. A devenit una dintre cercetătoarele asidue ale arhivei partizanilor din Muscel.

 

<p><em>Pe mine m-au luat autoritățile împreună cu părinții mei, mi-au făcut un act de naștere; m-au declarat pe numele mamei – lucru care a fost absolut salvator pentru că nu văd cine s-ar fi apropiat de un copil pe care îl chema Arnăuțoiu. Am stat într-un leagăn de copii timp de doi ani, având mare noroc și aici, și la 4 ani am fost înfiată de familia Voicu – de-asta am atâtea nume – și am venit la București." </em>(<a href='https://www.memorialsighet.ro'>https://www.memorialsighet.ro</a>)</p>
<p><a href='https://www.revistamemoria.ro/centenar-toma-arnautoiu/'>https://www.revistamemoria.ro/centenar-toma-arnautoiu/</a></p>
<p><a href='https://www.revistamemoria.ro/memoria-renascuta/'>https://www.revistamemoria.ro/memoria-renascuta/</a></p>
<p><a href='https://www.revistamemoria.ro/un-om-care-a-trecut-prin-iad-ion-mihalache/'>https://www.revistamemoria.ro/un-om-care-a-trecut-prin-iad-ion-mihalache/</a></p>
<p> </p>
<p> </p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/pi5698/ioana_arnautoiub325f.mp3" length="8619837" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu în august 2021 la Festivalul de Film și Istorii Râșnov.


"Ioana, fiica Mariei Plop şi a căpitanului Toma Arnăuţoiu, născută în munţi în 1956. La scurt timp după condamnarea mamei sale, a fost luată şi dusă într-un orfelinat din Câmpulung Muscel. A fost înfiată, purtând apoi numele de Raluca Voicu.

După 1990, după un îndelungat demers judiciar a reuşit să obţină dreptul a purta numele tatălui. A devenit una dintre cercetătoarele asidue ale arhivei partizanilor din Muscel.

 

Pe mine m-au luat autoritățile împreună cu părinții mei, mi-au făcut un act de naștere; m-au declarat pe numele mamei – lucru care a fost absolut salvator pentru că nu văd cine s-ar fi apropiat de un copil pe care îl chema Arnăuțoiu. Am stat într-un leagăn de copii timp de doi ani, având mare noroc și aici, și la 4 ani am fost înfiată de familia Voicu – de-asta am atâtea nume – și am venit la București." (https://www.memorialsighet.ro)
https://www.revistamemoria.ro/centenar-toma-arnautoiu/
https://www.revistamemoria.ro/memoria-renascuta/
https://www.revistamemoria.ro/un-om-care-a-trecut-prin-iad-ion-mihalache/
 
 
]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>538</itunes:duration>
                <itunes:episode>9</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Fenomenul Nucșoara - Haiducii Muscelului</title>
        <itunes:title>Fenomenul Nucșoara - Haiducii Muscelului</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/fenomenul-nuc%c8%99oara-haiducii-muscelului/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/fenomenul-nuc%c8%99oara-haiducii-muscelului/#comments</comments>        <pubDate>Sun, 09 Jan 2022 10:42:50 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/ac03a180-80fe-3bdd-bb26-cdb62a8fa37b</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. Berevoianu Constantin.</p>
<p>,„Haiducii Muscelului”, mişcarea de rezistenţă a colonelului Gheorghe Arsenescu.</p>
<p>Interviul a fost realizat la festivalul Făgăraș Fest 2021.</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. Berevoianu Constantin.</p>
<p>,„Haiducii Muscelului”, mişcarea de rezistenţă a colonelului Gheorghe Arsenescu.</p>
<p>Interviul a fost realizat la festivalul Făgăraș Fest 2021.</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/myrtch/PROF_NUCSOARA997sg.mp3" length="15883872" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. Berevoianu Constantin.
,„Haiducii Muscelului”, mişcarea de rezistenţă a colonelului Gheorghe Arsenescu.
Interviul a fost realizat la festivalul Făgăraș Fest 2021.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>992</itunes:duration>
                <itunes:episode>8</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Complex memorial la Nucşoara pentru Elisabeta Rizea</title>
        <itunes:title>Complex memorial la Nucşoara pentru Elisabeta Rizea</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/complex-memorial-la-nucsoara-pentru-elisabeta-rizea/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/complex-memorial-la-nucsoara-pentru-elisabeta-rizea/#comments</comments>        <pubDate>Wed, 05 Jan 2022 16:36:57 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/994bc3e4-bb56-305e-aab7-115b8d45601f</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Bogdan Vârvoreanu, strănepotul Elisabetei Rizea și arhitectul Matei Damian.</p>
<p>Asociația urmărește promovarea memoriei Elisabetei Rizea și transformarea casei din Nucșoara în ”Casa Elisabeta Rizea”, un spațiu memorial cu circuit public. </p>
<p><a href='https://www.facebook.com/casaelisabetarizea'>facebook - casaelisabetarizea</a></p>
<p><a href='http://www.casaelisabetarizea.ro/'>www.casaelisabetarizea.ro</a></p>
<p>Interviul a fost realizat în cadrul festivalului Făgăraș Fest 2021.</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Bogdan Vârvoreanu, strănepotul Elisabetei Rizea și arhitectul Matei Damian.</p>
<p><em>Asociația urmărește promovarea memoriei Elisabetei Rizea și transformarea casei din Nucșoara în ”Casa Elisabeta Rizea”, un spațiu memorial cu circuit public. </em></p>
<p><a href='https://www.facebook.com/casaelisabetarizea'>facebook - casaelisabetarizea</a></p>
<p><a href='http://www.casaelisabetarizea.ro/'>www.casaelisabetarizea.ro</a></p>
<p>Interviul a fost realizat în cadrul festivalului Făgăraș Fest 2021.</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/fsmjt8/casa_e_rizea198bj8.mp3" length="16692444" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Bogdan Vârvoreanu, strănepotul Elisabetei Rizea și arhitectul Matei Damian.
Asociația urmărește promovarea memoriei Elisabetei Rizea și transformarea casei din Nucșoara în ”Casa Elisabeta Rizea”, un spațiu memorial cu circuit public. 
facebook - casaelisabetarizea
www.casaelisabetarizea.ro
Interviul a fost realizat în cadrul festivalului Făgăraș Fest 2021.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>1042</itunes:duration>
                <itunes:episode>7</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>2021 - 70 de ani de la prima emisiune în limba română la RADIO EUROPA LIBERĂ - voci de arhivă.</title>
        <itunes:title>2021 - 70 de ani de la prima emisiune în limba română la RADIO EUROPA LIBERĂ - voci de arhivă.</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/2021-70-de-ani-de-la-prima-emisiune-in-limba-romana-la-radio-europa-libera-voci-de-arhiva/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/2021-70-de-ani-de-la-prima-emisiune-in-limba-romana-la-radio-europa-libera-voci-de-arhiva/#comments</comments>        <pubDate>Thu, 30 Dec 2021 13:44:10 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/f402ca14-cc39-3d4d-9ed2-e09f8e29d03e</guid>
                                    <description><![CDATA[
<p>Interviu cu Liviu Tofan realizat de Mădălina Corina Diaconu. </p>
<p>În 1973 Liviu Tofan  a emigrat în Germania. A fost inițial redactor de știrila postul Radio Europa Liberă, apoi a deținut din 1980 șefia redacției de știri, buletinele de știri fiind emisiunea cea mai urmărită a postului. Ulterior a ajuns director adjunct al secției române.</p>
<p>După Revoluția din 1989, începând din 1991, a condus biroul din România al postului. În 1994, Radio Europa Liberă/Radio Liberty a decis mutarea sediului de la München la Praga, iar Tofan s-a decis să trăiască în România. Din 2008 este director al Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR).</p>
<p>Liviu Tofan este autorul volumului „Ne-au ținut în viață / Radio Europa Liberă”, volum apărut în octombrie 2021 cu ocazia aniversării a 70 de ani de la oficializarea secției de limba română la Radio Europa Liberă.</p>
<p></p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[
<p>Interviu cu Liviu Tofan realizat de Mădălina Corina Diaconu. </p>
<p>În 1973 Liviu Tofan  a emigrat în Germania. A fost inițial redactor de știrila postul Radio Europa Liberă, apoi a deținut din 1980 șefia redacției de știri, buletinele de știri fiind emisiunea cea mai urmărită a postului. Ulterior a ajuns director adjunct al secției române.</p>
<p>După Revoluția din 1989, începând din 1991, a condus biroul din România al postului. În 1994, Radio Europa Liberă/Radio Liberty a decis mutarea sediului de la München la Praga, iar Tofan s-a decis să trăiască în România. Din 2008 este director al Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR).</p>
<p><em>Liviu Tofan este autorul volumului „Ne-au ținut în viață / Radio Europa Liberă”, volum apărut în octombrie 2021 cu ocazia aniversării a 70 de ani de la oficializarea secției de limba română la Radio Europa Liberă.</em></p>
<p><em></em></p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/zsce7g/radio_europa_libera_70_de_ani_podcast9dlmu.mp3" length="22682175" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[
Interviu cu Liviu Tofan realizat de Mădălina Corina Diaconu. 
În 1973 Liviu Tofan  a emigrat în Germania. A fost inițial redactor de știrila postul Radio Europa Liberă, apoi a deținut din 1980 șefia redacției de știri, buletinele de știri fiind emisiunea cea mai urmărită a postului. Ulterior a ajuns director adjunct al secției române.
După Revoluția din 1989, începând din 1991, a condus biroul din România al postului. În 1994, Radio Europa Liberă/Radio Liberty a decis mutarea sediului de la München la Praga, iar Tofan s-a decis să trăiască în România. Din 2008 este director al Institutului Român de Istorie Recentă (IRIR).
Liviu Tofan este autorul volumului „Ne-au ținut în viață / Radio Europa Liberă”, volum apărut în octombrie 2021 cu ocazia aniversării a 70 de ani de la oficializarea secției de limba română la Radio Europa Liberă.

]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>1417</itunes:duration>
                <itunes:episode>6</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Este actual Nicolae Iorga?</title>
        <itunes:title>Este actual Nicolae Iorga?</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/este-actual-nicolae-iorga/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/este-actual-nicolae-iorga/#comments</comments>        <pubDate>Wed, 29 Dec 2021 16:32:23 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/ad8223e0-5dc2-341a-bc06-9cd3be9bb02e</guid>
                                    <description><![CDATA[Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. dr. Valeriu Râpeanu la 150 de ani de la nașterea marelui istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, profesor universitar și academician român. Nicolae Iorga este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. dr. Valeriu Râpeanu la 150 de ani de la nașterea marelui istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, profesor universitar și academician român. Nicolae Iorga este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/32sber/v_ripeanu_150_n_iorgabohup.mp3" length="13037904" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu prof. dr. Valeriu Râpeanu la 150 de ani de la nașterea marelui istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, profesor universitar și academician român. Nicolae Iorga este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>814</itunes:duration>
                <itunes:episode>5</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>HARTA REVOLUȚIEI - Proiect remind mapping ’89</title>
        <itunes:title>HARTA REVOLUȚIEI - Proiect remind mapping ’89</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/harta-revolu%c8%9biei-proiect-remind-maping-89/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/harta-revolu%c8%9biei-proiect-remind-maping-89/#comments</comments>        <pubDate>Sun, 26 Dec 2021 11:00:31 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/f9005bf8-bac1-3976-b61c-673e54bf917c</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>Proiect remind mapping ’89 - un proiect dedicat tinerilor, cu scopul de a conștientiza valoarea libertății și prețul (in)uman plătit pentru ea la Timișoara în Revoluția din 1989. </p>
<p>HARTA REVOLUȚIEI disponibilă pe <a href='https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.gistm.ro%2Frevolutie%2F%3Ffbclid%3DIwAR2G2kGlmhNxXJXtd2OFdZQ89Tozw-U6Dqmkf2X3Lo5biZgfpnY7Eutn6Yc&h=AT0SqxqWeffy7LKUPixCE8PlzrNB5s9k9C_Ugx21rz4iUnIG36bZKCZPjcL1MjQLEr8KFg--XNuO6cRjuZpBUhp3ulWQ3EQH7NimLPIjdoi5AguVZpNACTewEfvmZeWT2w&__tn__=-UK-R&c%5B0%5D=AT1ghRSD-NEScoYw0n9xoNgaT3gXQYq18DO2WmHEbQoeV_HDC8_9Vg9qnVhBXqwbcQcMhc75zcyZvHXYoLVR3XOXsr78Rb4JlNKFJVideijSHUCHTeLIWUZ4CdmMi4h4hk06dv30J2cepmjvfNc1IIJ4L_QytopT9PVAoW8mYgKKdQ'>https://www.gistm.ro/revolutie/</a> o aplicație interactivă cu date, fotografii si interviuri, care să documenteze momentul istoric Decembrie 1989 Proiectul reMIND MAPPING 89 dezvoltă de mai bine de 2 ani o arhivă de memorie vie a momentului istoric Revoluția Română din Decembrie 1989. Această arhivă se prezintă azi sub forma unei hărți cu acces liber pe <a href='https://www.gistm.ro/revolutie/?fbclid=IwAR2ptXejB6XH0CcYrGNoqTx6Bs8pWnfnediduE7EcNziG8kOtb6lJu5fODc'>https://www.gistm.ro/revolutie/</a>. Ea conține date despre arestările de la Revoluție în Timișoara, fotografii, interviuri scrise și interviuri video cu peste 50 de participanți direcți la Revoluție în Timișoara, București și alte câteva orașe din țară.</p>
<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu la Festivalul de Film și Istorii Râșnov, 2021.</p>
<p>La Timișoara a fost deschisă în luna decembrie 2021 expoziția reMIND MAPPING - memoria omului și memoria lumii, la <a href='https://web.facebook.com/AsociatiaMemorialulRevolutiei/?__cft__%5B0%5D=AZW7EJx7U106h4vNoA477XIubpNZwtgqbT8hnpsBkc2EpkQ6tiwi1Uq6Zu8CPrHQBzElSn3iMpFqJJYFQM7XXQIEc-PIwpDtzAwJSBg8t4PS99fS7NSOuIUOoPeHU9RWZHsChuQztd3LsrAT-nST1P-4&__tn__=kK-R'>Asociatia Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 din Timisoara</a>. </p>
<p>facebook.com/reMIND-MAPPING-89</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>Proiect remind mapping ’89 - un proiect dedicat tinerilor, cu scopul de a conștientiza valoarea libertății și prețul (in)uman plătit pentru ea la Timișoara în Revoluția din 1989. </p>
<p>HARTA REVOLUȚIEI disponibilă pe <a href='https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.gistm.ro%2Frevolutie%2F%3Ffbclid%3DIwAR2G2kGlmhNxXJXtd2OFdZQ89Tozw-U6Dqmkf2X3Lo5biZgfpnY7Eutn6Yc&h=AT0SqxqWeffy7LKUPixCE8PlzrNB5s9k9C_Ugx21rz4iUnIG36bZKCZPjcL1MjQLEr8KFg--XNuO6cRjuZpBUhp3ulWQ3EQH7NimLPIjdoi5AguVZpNACTewEfvmZeWT2w&__tn__=-UK-R&c%5B0%5D=AT1ghRSD-NEScoYw0n9xoNgaT3gXQYq18DO2WmHEbQoeV_HDC8_9Vg9qnVhBXqwbcQcMhc75zcyZvHXYoLVR3XOXsr78Rb4JlNKFJVideijSHUCHTeLIWUZ4CdmMi4h4hk06dv30J2cepmjvfNc1IIJ4L_QytopT9PVAoW8mYgKKdQ'>https://www.gistm.ro/revolutie/</a> o aplicație interactivă cu date, fotografii si interviuri, care să documenteze momentul istoric Decembrie 1989 Proiectul reMIND MAPPING 89 dezvoltă de mai bine de 2 ani o arhivă de memorie vie a momentului istoric Revoluția Română din Decembrie 1989. Această arhivă se prezintă azi sub forma unei hărți cu acces liber pe <a href='https://www.gistm.ro/revolutie/?fbclid=IwAR2ptXejB6XH0CcYrGNoqTx6Bs8pWnfnediduE7EcNziG8kOtb6lJu5fODc'>https://www.gistm.ro/revolutie/</a>. Ea conține date despre arestările de la Revoluție în Timișoara, fotografii, interviuri scrise și interviuri video cu peste 50 de participanți direcți la Revoluție în Timișoara, București și alte câteva orașe din țară.</p>
<p>Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu la Festivalul de Film și Istorii Râșnov, 2021.</p>
<p>La Timișoara a fost deschisă în luna decembrie 2021 expoziția reMIND MAPPING - memoria omului și memoria lumii, la <a href='https://web.facebook.com/AsociatiaMemorialulRevolutiei/?__cft__%5B0%5D=AZW7EJx7U106h4vNoA477XIubpNZwtgqbT8hnpsBkc2EpkQ6tiwi1Uq6Zu8CPrHQBzElSn3iMpFqJJYFQM7XXQIEc-PIwpDtzAwJSBg8t4PS99fS7NSOuIUOoPeHU9RWZHsChuQztd3LsrAT-nST1P-4&__tn__=kK-R'>Asociatia Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 din Timisoara</a>. </p>
<p>facebook.com/reMIND-MAPPING-89</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/z7igqq/harta_revolutiei6xgi2.mp3" length="11169432" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Proiect remind mapping ’89 - un proiect dedicat tinerilor, cu scopul de a conștientiza valoarea libertății și prețul (in)uman plătit pentru ea la Timișoara în Revoluția din 1989. 
HARTA REVOLUȚIEI disponibilă pe https://www.gistm.ro/revolutie/ o aplicație interactivă cu date, fotografii si interviuri, care să documenteze momentul istoric Decembrie 1989 Proiectul reMIND MAPPING 89 dezvoltă de mai bine de 2 ani o arhivă de memorie vie a momentului istoric Revoluția Română din Decembrie 1989. Această arhivă se prezintă azi sub forma unei hărți cu acces liber pe https://www.gistm.ro/revolutie/. Ea conține date despre arestările de la Revoluție în Timișoara, fotografii, interviuri scrise și interviuri video cu peste 50 de participanți direcți la Revoluție în Timișoara, București și alte câteva orașe din țară.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu la Festivalul de Film și Istorii Râșnov, 2021.
La Timișoara a fost deschisă în luna decembrie 2021 expoziția reMIND MAPPING - memoria omului și memoria lumii, la Asociatia Memorialul Revolutiei 16-22 Decembrie 1989 din Timisoara. 
facebook.com/reMIND-MAPPING-89]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>697</itunes:duration>
                <itunes:episode>4</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>Romanul grafic istoric, un manual auxiliar</title>
        <itunes:title>Romanul grafic istoric, un manual auxiliar</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/romanul-grafic-istoric-un-manual-auxiliar/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/romanul-grafic-istoric-un-manual-auxiliar/#comments</comments>        <pubDate>Fri, 24 Dec 2021 10:41:16 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/d19932a1-88a8-359b-82e1-51cdcd70aef7</guid>
                                    <description><![CDATA[Deși cuvântul „roman” ne duce cu gândul la lucrări ce conțin zeci, sute de pagini, termenul „roman grafic” este aplicat azi, pe scară largă, incluzând lucrări de ficțiune, non-ficțiune și antologizate … în benzi desenate.
 “Adaptarea romanelor istorice sub formă de benzi desenate a devenit în ultimii ani foarte populară pe piața internațională. Prin forța sa narativă și grafică, prin preocuparea sa pentru adevărul istoric, romanul grafic cu subiect istoric se pretează foarte bine unui studiu începând cu clasa a V-a până la liceu și facultate. Permite astfel abordarea noțiunii de ‘memorie’ în toate, sau aproape toate, aspectele sale: defectele și recompozițiile memoriei, amintirile individuale, colective, naționale etc. Noțiunea de memorie este în centrul transmiterii istoriei”, declară Mihai I. Grăjdeanu, autorul de benzi desenate care lansează în aceasta lună primul volum din seria: “Momente din istorie – Istoria comunismului în România. Începuturile” (editura Fundației Culturale “Memoria”), un romane grafic istoric interactiv, gândit pentru orele de istorie din școli, licee și facultăți.
 
interviuri realizate de Mădălina Corina Diaconu.
 
comenzi
https://www.revistamemoria.ro/mihai-i-grajdeanu-momente-din-istorie-istoria-comunismului-in-romania-inceputurile/]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[Deși cuvântul „roman” ne duce cu gândul la lucrări ce conțin zeci, sute de pagini, termenul „roman grafic” este aplicat azi, pe scară largă, incluzând lucrări de ficțiune, non-ficțiune și antologizate … în benzi desenate.
 “Adaptarea romanelor istorice sub formă de benzi desenate a devenit în ultimii ani foarte populară pe piața internațională. Prin forța sa narativă și grafică, prin preocuparea sa pentru adevărul istoric, romanul grafic cu subiect istoric se pretează foarte bine unui studiu începând cu clasa a V-a până la liceu și facultate. Permite astfel abordarea noțiunii de ‘memorie’ în toate, sau aproape toate, aspectele sale: defectele și recompozițiile memoriei, amintirile individuale, colective, naționale etc. Noțiunea de memorie este în centrul transmiterii istoriei”, declară Mihai I. Grăjdeanu, autorul de benzi desenate care lansează în aceasta lună primul volum din seria: <em>“Momente din istorie – Istoria comunismului în România. Începuturile”</em> (editura Fundației Culturale “Memoria”), un romane grafic istoric interactiv, gândit pentru orele de istorie din școli, licee și facultăți.
 
interviuri realizate de Mădălina Corina Diaconu.
 
comenzi
https://www.revistamemoria.ro/mihai-i-grajdeanu-momente-din-istorie-istoria-comunismului-in-romania-inceputurile/]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/6vtaff/roman_gravic_ist_com_vol_1884ih.mp3" length="8838192" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[Deși cuvântul „roman” ne duce cu gândul la lucrări ce conțin zeci, sute de pagini, termenul „roman grafic” este aplicat azi, pe scară largă, incluzând lucrări de ficțiune, non-ficțiune și antologizate … în benzi desenate.
 “Adaptarea romanelor istorice sub formă de benzi desenate a devenit în ultimii ani foarte populară pe piața internațională. Prin forța sa narativă și grafică, prin preocuparea sa pentru adevărul istoric, romanul grafic cu subiect istoric se pretează foarte bine unui studiu începând cu clasa a V-a până la liceu și facultate. Permite astfel abordarea noțiunii de ‘memorie’ în toate, sau aproape toate, aspectele sale: defectele și recompozițiile memoriei, amintirile individuale, colective, naționale etc. Noțiunea de memorie este în centrul transmiterii istoriei”, declară Mihai I. Grăjdeanu, autorul de benzi desenate care lansează în aceasta lună primul volum din seria: “Momente din istorie – Istoria comunismului în România. Începuturile” (editura Fundației Culturale “Memoria”), un romane grafic istoric interactiv, gândit pentru orele de istorie din școli, licee și facultăți.
 
interviuri realizate de Mădălina Corina Diaconu.
 
comenzi
https://www.revistamemoria.ro/mihai-i-grajdeanu-momente-din-istorie-istoria-comunismului-in-romania-inceputurile/]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>552</itunes:duration>
                <itunes:episode>3</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>ARHIVĂ - Aurel Decei despre regele Decebal.</title>
        <itunes:title>ARHIVĂ - Aurel Decei despre regele Decebal.</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/arhiva-aurel-decei-despre-regele-decebal/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/arhiva-aurel-decei-despre-regele-decebal/#comments</comments>        <pubDate>Wed, 22 Dec 2021 14:45:17 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/825dc6e1-6a83-3b68-99f8-9862f60acc0e</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>AUREL DECEI s-a născut la 15 aprilie 1905, Gura Râului, Sibiu și a fost un istoric, orientalist și diplomat român, care a militat împotriva abolirii monarhiei și a instaurării regimului comunist în România. Specializat în istoria Orientului Apropiat, Decei a fost numit în anul 1944 atașat de presă la Ambasada României de la Ankara. Rechemat în țară, el a ales să rămână în Turcia, unde, datorită pregătirii sale excepționale, a fost angajat la Arhivele Naționale ale statului turc. Aurel Decei s-a implicat activ și în activitățile politice și culturale ale exilului românesc, făcând parte dintre membrii de frunte ai Comitetului Național Român în Exil. Era în relații cu mai multe servicii secrete occidentale, iar Securitatea a încercat în zadar să-l ademenească în România. În timpul unei vizite în Germania Occidentală în 1956, savantul a fost răpit de securiști și adus în țară. După ani de interogări, este condamnat, în 1960, la moarte, pedeapsa fiindu-i comutată în 25 de ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1964 și a lucrat ca cercetător la Institutul de istorie N. Iorga al Academiei Române. Se stinge din viață în 1976, la București. (<a href='http://www.iiccmer.ro'>www.iiccmer.ro</a>) Photo credit: Școala Aurel Decei.</p>
<p>Interviu realizat în anii '70 de Ioan Ion Diaconu. Arhiva personală.</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>AUREL DECEI s-a născut la 15 aprilie 1905, Gura Râului, Sibiu și a fost un istoric, orientalist și diplomat român, care a militat împotriva abolirii monarhiei și a instaurării regimului comunist în România. Specializat în istoria Orientului Apropiat, Decei a fost numit în anul 1944 atașat de presă la Ambasada României de la Ankara. Rechemat în țară, el a ales să rămână în Turcia, unde, datorită pregătirii sale excepționale, a fost angajat la Arhivele Naționale ale statului turc. Aurel Decei s-a implicat activ și în activitățile politice și culturale ale exilului românesc, făcând parte dintre membrii de frunte ai Comitetului Național Român în Exil. Era în relații cu mai multe servicii secrete occidentale, iar Securitatea a încercat în zadar să-l ademenească în România. În timpul unei vizite în Germania Occidentală în 1956, savantul a fost răpit de securiști și adus în țară. După ani de interogări, este condamnat, în 1960, la moarte, pedeapsa fiindu-i comutată în 25 de ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1964 și a lucrat ca cercetător la Institutul de istorie N. Iorga al Academiei Române. Se stinge din viață în 1976, la București. (<a href='http://www.iiccmer.ro'>www.iiccmer.ro</a>) Photo credit: Școala Aurel Decei.</p>
<p>Interviu realizat în anii '70 de Ioan Ion Diaconu. Arhiva personală.</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/umaun5/aurel_decei_despre_decebal6yo36.mp3" length="5261525" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[AUREL DECEI s-a născut la 15 aprilie 1905, Gura Râului, Sibiu și a fost un istoric, orientalist și diplomat român, care a militat împotriva abolirii monarhiei și a instaurării regimului comunist în România. Specializat în istoria Orientului Apropiat, Decei a fost numit în anul 1944 atașat de presă la Ambasada României de la Ankara. Rechemat în țară, el a ales să rămână în Turcia, unde, datorită pregătirii sale excepționale, a fost angajat la Arhivele Naționale ale statului turc. Aurel Decei s-a implicat activ și în activitățile politice și culturale ale exilului românesc, făcând parte dintre membrii de frunte ai Comitetului Național Român în Exil. Era în relații cu mai multe servicii secrete occidentale, iar Securitatea a încercat în zadar să-l ademenească în România. În timpul unei vizite în Germania Occidentală în 1956, savantul a fost răpit de securiști și adus în țară. După ani de interogări, este condamnat, în 1960, la moarte, pedeapsa fiindu-i comutată în 25 de ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1964 și a lucrat ca cercetător la Institutul de istorie N. Iorga al Academiei Române. Se stinge din viață în 1976, la București. (www.iiccmer.ro) Photo credit: Școala Aurel Decei.
Interviu realizat în anii '70 de Ioan Ion Diaconu. Arhiva personală.]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>328</itunes:duration>
                <itunes:episode>2</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
    <item>
        <title>De ce se trag clopotele la Biserica Colțea din București, de fiecare dată în ziua de 21 decembrie, la ora 18:00?</title>
        <itunes:title>De ce se trag clopotele la Biserica Colțea din București, de fiecare dată în ziua de 21 decembrie, la ora 18:00?</itunes:title>
        <link>https://dmclici.podbean.com/e/de-ce-se-trag-clopotele-la-biserica-col%c8%9bea-din-bucuresti-de-fiecare-data-in-ziua-de-21-decembrie-la-ora-18-00/</link>
                    <comments>https://dmclici.podbean.com/e/de-ce-se-trag-clopotele-la-biserica-col%c8%9bea-din-bucuresti-de-fiecare-data-in-ziua-de-21-decembrie-la-ora-18-00/#comments</comments>        <pubDate>Mon, 20 Dec 2021 22:56:24 +0200</pubDate>
        <guid isPermaLink="false">dmclici.podbean.com/08ac6b2a-539e-3479-96ff-edf7c0ac30a8</guid>
                                    <description><![CDATA[<p>În urmă cu mai bine de 7 ani, în 15 septembrie 2014, Mihail Ianaș a trimis o scrisoare către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, în care prezenta un moment important desfășurat în 21 decembrie 1989 (tragerea clopotelor Bisericii Colțea) și solicita ca, în semn de respect față de cei care și-au jertfit viața pentru libertate și democrație în timpul dictaturii comuniste, în 21 decembrie să se țină un moment de reculegere și să se tragă clopotele Bisericii Colțea.</p>
<p>Vă invităm să ascultați prima parte a unui interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu în data de 20 decembrie 2021 cu domnul Mihail Ianaș, despre momentul din decembrie 1989. </p>
<p> </p>
<p>link Revista Memoria - Clopotul Bisericii Colțea și evenimentele din 21 decembrie 1989</p>
<p>https://www.revistamemoria.ro/clopotul-bisericii-coltea-si-evenimentele-din-21-decembrie-1989/?fbclid=IwAR1DKCgwed4WGCPmEzsRo20wmukZcI4zfxagrBPgBfx0uh2ZOVTacpvTNYA</p>
]]></description>
                                                            <content:encoded><![CDATA[<p>În urmă cu mai bine de 7 ani, în 15 septembrie 2014, Mihail Ianaș a trimis o scrisoare către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, în care prezenta un moment important desfășurat în 21 decembrie 1989 (tragerea clopotelor Bisericii Colțea) și solicita ca, în semn de respect față de cei care și-au jertfit viața pentru libertate și democrație în timpul dictaturii comuniste, în 21 decembrie să se țină un moment de reculegere și să se tragă clopotele Bisericii Colțea.</p>
<p>Vă invităm să ascultați prima parte a unui interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu în data de 20 decembrie 2021 cu domnul Mihail Ianaș, despre momentul din decembrie 1989. </p>
<p> </p>
<p>link Revista Memoria - Clopotul Bisericii Colțea și evenimentele din 21 decembrie 1989</p>
<p>https://www.revistamemoria.ro/clopotul-bisericii-coltea-si-evenimentele-din-21-decembrie-1989/?fbclid=IwAR1DKCgwed4WGCPmEzsRo20wmukZcI4zfxagrBPgBfx0uh2ZOVTacpvTNYA</p>
]]></content:encoded>
                                    
        <enclosure url="https://mcdn.podbean.com/mf/web/dkww4w/21_dec_clopote9h38p.mp3" length="20429415" type="audio/mpeg"/>
        <itunes:summary><![CDATA[În urmă cu mai bine de 7 ani, în 15 septembrie 2014, Mihail Ianaș a trimis o scrisoare către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, în care prezenta un moment important desfășurat în 21 decembrie 1989 (tragerea clopotelor Bisericii Colțea) și solicita ca, în semn de respect față de cei care și-au jertfit viața pentru libertate și democrație în timpul dictaturii comuniste, în 21 decembrie să se țină un moment de reculegere și să se tragă clopotele Bisericii Colțea.
Vă invităm să ascultați prima parte a unui interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu în data de 20 decembrie 2021 cu domnul Mihail Ianaș, despre momentul din decembrie 1989. 
 
link Revista Memoria - Clopotul Bisericii Colțea și evenimentele din 21 decembrie 1989
https://www.revistamemoria.ro/clopotul-bisericii-coltea-si-evenimentele-din-21-decembrie-1989/?fbclid=IwAR1DKCgwed4WGCPmEzsRo20wmukZcI4zfxagrBPgBfx0uh2ZOVTacpvTNYA]]></itunes:summary>
        <itunes:author>Madalina Corina Diaconu</itunes:author>
        <itunes:explicit>true</itunes:explicit>
        <itunes:block>No</itunes:block>
        <itunes:duration>1276</itunes:duration>
                <itunes:episode>1</itunes:episode>
        <itunes:episodeType>full</itunes:episodeType>
            </item>
</channel>
</rss>
